Pentru mulți dintre noi, pandemia a adus schimbări majore. Există numeroase articole și mărturii ale oamenilor de peste tot din lume care, timp de un an și ceva, fie și-au descoperit pasiuni, au făcut mai mult sport, au petrecut timp cu familia sau chiar cu propria persoană.
Există, însă, și obiceiuri nesănătoase care s-au dezvoltat în primul an de pandemie și cu care încă ne luptăm.
Producerea de deșeuri și gestionarea resturilor alimentare
Statul acasă a venit cu înmulțirea numărului de comenzi de mâncare, sesiuni intensive de gătit și, pe alocuri, cu resturi imposibil de consumat. Din acest considerent, au fost produse și mai multe deșeuri, iar uneori cantitatea de mâncare rămasă a fost greu de gestionat.
Lecția? Ca să reducem amprenta de carbon, e ideal să cumpărăm strictul necesar și să comandăm porții echilibrate, în raport cu cât putem mânca.
Overworking și deshidratare: un duo nociv
Timpul petrecut acasă în pandemie ne-a dat de multe ori senzația unui program mai flexibil, însă de multe ori noțiunea timpului a fost deformată, iar multe persoane au căzut în capcana unui mod de lucru haotic, care a însemnat inclusiv stat peste program, asociat și cu dereglarea programului de mese sau al pauzelor de hidratare.
Lecția? Statul acasă nu înseamnă 100% disponibilitate de muncă și acces permanent la e-mailuri. Este de preferat să avem limite și un program echilibrat, astfel încât să nu uităm de elementele vitale, cum ar fi apa, pauzele de stretching și plimbarea de după programul de lucru.
Probleme cu postura și sedentarism
Deși relaxarea restricțiilor ne-a antrenat cheful de mișcare, efectele statutului acasă încă se resimt. Prea mult stat în fața laptopului a afectat nu doar vederea, ci și sănătatea coloanei vertebrale, supusă îndelungilor ore de stat la birou, în și în afara programului de lucru.
Lecția? Deși este dificil uneori, mișcarea nu poate să lipsească din planul de zi cu zi, asta mai ales pentru cei care își doresc să trăiască în armonie cu propriul corp.
Sursa foto: unsplash.com